De ce principiul celui mai mic efort iti determina sanatatea pe termen lung

Mereu m-a fascinat mecanica schimbarilor. Totul incepe cu acea etapa de acumulare, de construire, caramida cu caramida, a contextului potrivit schimbarii, o etapa ale carei efecte concrete raman de cele mai multe ori neconstientizate, exact ca si imbatranirea. Diferentele zilnice sunt prea mici, prea subtile. Totusi, intr-o dimineata, te trezesti si te simti un alt om. Gandesti diferit, privesti lucruri vechi intr-un fel nou. Construirea schimbarii s-a finalizat si acum iti cere toata atentia pentru momentul fastuos al taierii panglicii de inaugurare. Marcel Proust, celebrul critic si eseist francez, sintetiza foarte bine importanta acestui moment, spunand ca "adevarata calatorie a descoperirii nu inseamna sa cauti privelisti noi, ci sa privesti cu alti ochi."

Acum 10 ani, am simtit prima astfel de schimbare importanta a modului in care priveam lumea si viata mea. In acea dimineata, m-am trezit realizand ca modul in care imi traiam viata de zi cu zi, directia in care puneam, constient sau inconstient, fiecare caramida, CONTA. In plan subtil, crea ceva foarte important: inertia care avea sa decida locul in care urma sa ajung in urmatorii ani si mai ales zeci de ani. Explicatia urmatoare l-ar face sa zambeasca probabil pe tatal meu, fizician, care rareori pierdea ocazia sa imi ofere exemple din fizica atunci cand imi explica si cele mai banale lucruri: imagineaza-ti doua avioane, care au combustibil nelimitat si care pornesc simultan in aceeasi directie, pe rute paralele, doar ca la fiecare ora, avionul din dreapta isi schimba directia de zbor cu 1 grad catre dreapta. Ani mai tarziu, distanta dintre ele ajunge sa fie absolut uriasa.

Am constientizat o realitate cu dublu tais in acea dimineata: faptul ca atunci cand esti tanar, sanatatea pare o stare de fapt. Poti sa nu dormi suficient, poti sa mananci ce vrei, sa faci cam tot ce iti trece prin minte, si in final, totul pare sa fie bine. Te misti usor, nu ai dureri, iar daca intervine o problema de sanatate, de cele mai multe ori se rezolva in cateva zile. "Daca nu sunt bolnav, inseamna ca sunt sanatos", e un gand cu care te linistesti, fara sa iei in calcul ca se poate sa mai existe si o a doua varianta - "in curs tacit de imbolnavire". Corpul pare sa iti ierte abuzurile, iar asta te face usor sa devii nerecunoscator. Cand esti tanar, ti-e greu sa iti imaginezi ca in cazul tau, chiar al tau, lucrurile ar putea fi vreodata altfel, desi ceea ce vezi in jurul tau nu pare a fi deloc incurajator. Imi amintesc ca in cadrul unei conferinte la care am participat acum cativa ani, se mentiona un studiu facut la nivelul Romaniei, potrivit acestuia, 99% dintre persoanele care au incetat din viata in acel an, suferisera de o boala cronica cel putin in ultimii 10 ani din viata si doar 2 (!!) tari din lume aveau un procentaj mai ridicat.

Sanatatea pe termen lung este un stil de viata. Un stil de viata in care ingredientele tin de absolut toate aspectele fiintei umane, atat cele fizice cat si metafizice, interioare, mentale. E un proiect care se deruleaza pe parcursul a multi ani, multe mii de zile, si de aceea, pentru a avea o sansa de succes, e nevoie sa il abordezi inteligent. Asta inseamna sa iti construiesti, prin rutinele zilnice, cat mai multe mecanisme automate, aliniate obiectivului tau, care sa lucreze apoi in favoarea ta in plan inconstient, fara a-ti mai solicita atentia si vointa activa. Similar cu venitul pasiv, din economia de piata. Asta inseamna sa folosesti in favoarea ta un principiu care guverneaza intreaga natura si implicit corpul uman: principiul celui mai mic efort (PME), adica minimum de efort, de resurse, pentru maximum de rezultat. Acest principiu este mereu acolo, gata sa fie exploatat si sa te puna pe acea "autostrada catre obectivele tale". Singura provocare ramane sa il recunoasti si sa te folosesti de el cat mai des cu putinta.

Despre acest principiu am avut placerea sa vorbesc in detaliu in cadrul conferintei Agenda Bio Editia #3 Detox, duminica trecuta la Casa Universitarilor, iar liniile mari ale discutiei pot fi regasite mai jos:

- Sanatatea este determinata de rutinele noastre. Pe linia lunga a vietii, singura influenta a exceptiilor este ca franeaza inertia rutinelor, facand mai posibil momentul ipotetic in care exceptiile vechi devin rutinele noi. Urmand PME, pentru a te apropia de obiectivul sanatatii pe termen lung, atentia trebuie indreptata asupra rutinelor care creeaza cea mai mare inertie si anume cele care se repeta zilnic: respiratia, alimentatia si gandirea.

- Alterarea celor 3 rutine zilnice are cele mai mari sanse de reusita atunci cand acestea sunt abordate secvential, incepand cu cea a carei modificare poate fi realizata cu cea mai mare usurinta. Filozofia estica intelege foarte bine faptul ca mecanismele mintii sunt direct conectate de calitatea respiratiei si a sanatatii corpului fizic, asadar strategia este de a crea cel mai bun context, cel mai mare avant astfel incat mintea, cea mai dificil de abordat, dar cea care influenteaza cel mai mult calitatea vietii, sa se poata dezvolta cu cel mai mic efort.

1) Respiratia

Desi cea mai veche rutina, respiratia este cea mai usor de modificat in sens pozitiv, deoarece este un mecanism fizic semi-automat, oarecum neutru, fara conexiuni atat de complexe cu celelalte simturi sau cu mintea. Cu toate acestea, efectele pe care le poate aduce asupra mintii si functionarii corpului fizic sunt remarcabile: mai mult oxigen in tesuturi, filtrarea bacteriilor care patrund in corp, vasodilatatie (scaderea tensiunii arteriale), diafragma mai elastica, evitarea sforaitului si a complicatiilor acestuia, un somn mai calitativ, relaxare mentala.

Pentru a incepe procesul tranzitiei catre o respiratie pe nas, naturala pentru corpul uman, profunda, este suficient sa incepi cu un exercitiu de 5 minute zilnic, care sa fie integrat in rutina zilnica, ideal dimineata, asa cum ne propune si Stacey Shuerman, in acest Tedx Talk.

2) Alimentatia

Alimentatia implica doua procese: procesul constient si procesul automat. Procesul constient se refera la mancatul constient, adica la ceea ce alegi sa mananci, starea interioara pe care o ai atunci cand mananci si cat de bine mesteci ceea ce mananci. De multe ori, acest mancat constient este mai degraba unul potential constient, deoarece se rezuma la un automatism comportamental, in functie de traditii, context, emotii, ora din zi, etc. Procesul automat se refera la digestia care are loc in corp, odata ce toate actiunile constiente de care mentionam mai sus au luat sfarsit, si a carei calitate depinde in mod direct de calitatea procesului constient.

Ce sa faci:

Calitatea mancatului constient creste semnificativ daca te obisnuiesti sa stai jos, sa privesti mancarea pentru cateva momente inainte de a o consuma sau cumpara, sa ii simti textura, sa creezi o conexiune cu ea, apreciind importanta ei (in religie acest lucru nu e neobisnuit, constientizarea importantei a ceea ce se afla in farfurie este incurajata prin rugaciunea inaintea mesei) si sa iti pui intrebarea daca impulsurile si emotiile care te cuprind in acel moment sunt generate de tine, constient, sau de acel pilot automat care functioneaza adesea in timp ce tu esti cuprins in dinamica gandurilor.

De asemenea, modul in care decizi sa combini alimentele intr-o masa are un rol foarte important. Societatea moderna ne tenteaza sa credem ca daca toate alimentele sunt acum la degetul nostru mic, e pacat sa nu le combinam in cele mai creative feluri, care sa ne incante toate simturile. Din pacate pentru omul modern, corpul nu a reusit inca sa se adapteze din punct de vedere al principiilor digestiei cu ritmul rapid al creativitatii gastronomice, asadar eficienta stomacului, cel mai important organ digestiv, inca depinde de cat de simplu combinam alimentele. De ce? Odata ajuns bolul alimentar in stomac, celule aflate pe peretii acestuia fac un lucru extraordinar: evalueaza ce anume contine acel bol alimentar si regleaza in consecinta nivelul PH-ului din stomac, care decide mai departe rapiditatea cu care alimentele din masa ta vor parasi stomacul, in drumul lor spre urmatoarele etape ale digestiei. Cu cat sunt mai dulci, mai usor de descompus in glucoza, cu atat PH-ul sucului gastric creste si ele sunt trimise mai repede afara din stomac spre a fi descompuse, absorbite in sange, metabolizate si eliminate. Cu cat exista mai multe proteine si grasimi in alimentatie, cu atat PH-ul scade, devine mai acid si ele raman mai mult in stomac pentru digestie.

Combina cat mai rar cu putinta proteinele, grasimile sau carbohidratii complecsi (orez, fainoase, cartofi, etc) cu deserturi, fie ele fructe sau dulciuri procesate (painea alba intra tot aici), deoarece creezi un moment de totala confuzie in stomac, care pe de-o parte trebuie sa elimine rapid desertul, iar pe de alta parte sa pastreze cat mai mult proteinele, grasimile si carbohidratii. Rezultatul va fi un compromis, in care nici unele nici altele nu se digera corect in stomac si obliga apoi pancreasul sa intervina, sa finalizeze procesul.

Consuma cat mai putine alimente care streseaza stomacul pentru a-l lasa sa isi faca treaba cat mai bine, mecanic si chimic. Cele 5 alimente, aproape universale, sunt: alcoolul, cafeaua, ceaiul cu teina (verde, negru, alb), zaharul, ciocolata. Bauturile reci intra in aceesi categorie, creand o contractie si vasoconstrictie automata a vaselor de sange din stomac, o veste proasta pentru obiceiul de a bea cafea sau bere rece dupa o masa copioasa, mai ales una bogata in proteine si grasimi.

Consuma cat mai putine dulciuri procesate, deoarece pe langa faptul ca supun pancreasul unui stres inutil de a regla in timp record glicemia sangelui, favorizeaza un PH al stomacului constant ridicat, putin acid, care nu mai poate anihila culturile de bacterii neprietenoase care ajung in stomac odata cu mancarea.

Consuma mai multi carbohidrati decat proteine, deoarece aciditatea necesara stomacului pentru a digera proteinele incetineste ritmul cu care colonul elibereaza materiile fecale, ceea ce ii mentine un mediu intern mai toxic decat e normal.

Efecte:

Atunci cand respecti in marea majoritate a cazurilor aspectele de mai sus, te pliezi pe PME. El arata ca eficienta maxima a digestiei are loc atunci cand aceasta se realizeaza corect la nivelul fiecareia din cele 5 parti ale sale (cavitate bucala, stomac, duoden, intestin subtire, intestin gros), evitandu-se delegari de sarcini intre organe, adaptari de procese, aspecte in care corpul uman este din fericire, dar si din pacate, expert. Strategia corpului este de a oferi supravietuirea pe termen scurt, in cel mai eficient mod, tinand cont de contextul particular al momentului. Aceasta adaptare ne salveaza pe termen scurt, dar la un moment dat, daca adaptarile devin prea multe si prea complexe, corpul clacheaza de cele mai multe ori 'subit' si cateodata ireversibil.

Combinand alimentele intr-un mod simplu, dupa criteriul timpului necesar digestiei, obtii urmatoarele efecte importante:

- stomacul devine din ce in ce mai eficient si plin de vitalitate

- bacteriile din stomac sunt tinute sub control

- proteinele se descompun complet si nu mai exista riscul de a ajunge in sange nedescompuse, unde adesea hipersensibilizeaza sistemul imunitar, fiind confundate cu corpi straini, creand alergii dintre cele mai diverse (praf, polen, mancaruri, etc)

- restul organelor ce fac parte din sistemul digestiv nu sunt incarcate cu atributii inutile si nu mai ajung in situatia de a face compromisuri in cazul restului proceselor vitale pe care sunt specializate (reglarea metabolismului glucidic, proteic, lipidic, hormonal, a sistemului imunitar, etc).

3) Gandirea

- direct influentata de starea de sanatate a organismului

- respiratia imbunatatita si mancatul constient influenteaza pozitiv calitatea gandirii iar odata ce aceasta incepe sa se modifice, devine din ce in ce mai usor si pentru respiratie si pentru mancatul constient sa aiba loc in mod natural, intri intr-un ciclu al progresului care de autoalimenteaza

- o gandire locuita cu mecanisme pozitive influenteaza enorm comportamentul celular, calitatea reactiilor celulare din toate procesele corpului tau (citeste aici despre biochimia emotionala si efectele ei -articol in engleza)

- crearea unei conexiuni mai profunde, naturale, cu sinele tau imaterial, universal, pe care esti invitat sa o explorezi atunci cand patrunzi in filozofia yoga, creeaza un urias tampon in fata stresului vietii moderne, care mentinand corpul intr-o permanenta stare de alerta, reduce la maxim activitatile si irigarea cu sange a organelor care nu sunt implicate in mecanismul primar 'lupta sau fugi' (en. fight or flight), adica accentul cade prioritar pe activarea musculara si nicidecum pe digestie, curatarea sangelui, metabolism glucidic, lipidic, proteic, hormonal sau alte astfel de 'detalii neimportante' , esentiale insa unei sanatati chiar si pe termen mediu

- are nevoie de context favorabil pentru dezvoltare, de momente de introspecție, de liniște – de aici puterea practicii yoga, care iti ofera acest context oficial pentru a-ti dedica timp intelegerii mecanismelor mintii tale

Un studiu facut recent la Universitatea Harvard a aratat ca atunci cand oamenii vizualizeaza clar pasii pe care ii au de facut spre atingerea unui anumit scop, numarul celor care si reusesc este de pana la 10 ori mai mare. Sanatatea pe termen lung se sustine pe 3 piloni, sub forma a 3 rutine, pe care le realizezi cel mai des in viata: respiratie, alimentatie si gandire. Fiecare noua zi din viata ta este incarcata cu potentialul de a impinge aceste rutine mai aproape de momentul in care ele incep sa functioneze in favoarea ta, pe termen lung. Incepe de acum.

As vrea sa multumesc si pe aceasta cale, inca o data, organizatorilor evenimentului Agenda Bio. Ne revedem in cateva luni, la editiile viitoare din primavara acestui an, cu subiecte si mai interesante legate de tema sanatatii pe termen lung!

_____________________________________________________________________

*Mircea Nicoara este fondatorul platformei AirYoga.ro, instructor Air Yoga, Hatha Yoga, Vinyasa Yoga, Yin yoga si tehnician nutritionist.